Category: narative web

  • Narative în Km2025

    Narative în Km2025

    Narative în Km2025

    “Narative în Km2025″ (la puterea 2025) este povestea unei reconectări.

    Un serial online. O documentare video subiectivă.

    Sinopsis:

    După o serie de probleme de sănătate cauzate de un burnout și Covid Delta, prea multe experimente în site-specific și un midlife crisis în Berlin Neukölln, Peca se simte complet deconectat de scena românească. Revine în țară să-și prezinte textul hibrid într-un turneu național, în speranța că va descoperi că lucrurile s-au schimbat. A ales ca puncte de oprire locuri unde managerii și artiștii fac lucrurile altfel și speră să se încarce cu energia lor pozitivă.

    Prietena lui bună, colega din Asociația Narative, Cinty este o artistă multimedia care lucrează la intersecții performative. Ea simte că nu-și mai găsește locul într-o scenă care ar trebui să se reinventeze ca să includă noi forme artistice, hibride.

    Cei doi pleacă la drum cu noul spectacol pe care-l fac împreună. În fiecare episod, din fiecare nou oraș reiau legătura cu creatori de teatru, află cum mai e scena în 2025, iau pulsul publicului de azi. Între destinații, cei doi prieteni discută în mașină despre toate și despre tot, de la sensul teatrului la sensul vieții.

    Ce se află la finalul drumului? Reconectarea mult sperată sau doar un lung rămas bun? 

    • Episodul 1: Kilometrul Zero

      Episodul 1: Kilometrul Zero

      Episodul 1: Kilometrul Zero București. Când Peca și Cinty primesc vestea că trebuie să-și amâne din nou plecarea în turneu merg să ceară explicații de la managera de proiect, Ioana Gonțea și…

  • Pornim la drum lung cu Narative și Intersecții performative

    Pornim la drum lung cu Narative și Intersecții performative

    Pornim la drum lung cu Narative și Intersecții performative

    Începem “Narative și intersecții performative”: o cercetare artistică multidimensională, derulată în mai multe orașe din România și co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național. Vom explora, din diverse perspective, ecosistemul teatral din România având ca punct de pornire un performance al artiștilor Peca Ștefan și Cinty Ionescu.

    Ne oprim din oraș în oraș pentru a vorbi cu publicul pe teme vechi sau actuale în sesiuni discuție-joc în care invităm echipele teatrelor. Susținem o suită de ateliere creative cu studenți din cele mai proeminente universități teatrale din țară și cu adolescenți. Ne-am propus să examinăm scenele de stat și pe cele  alternative, să vorbim cu oamenii care fac artă, cu manageri culturali, profesioniști independenți sau decidenți, pentru a le înțelege planurile sau temerile în relație cu provocările lumii contemporane. Reunim toate aceste experiențe în “Narative în Km2025, un serial online disponibil aici

    Prima oprire are loc pe 17 aprilie în Câmpulung Muscel, un oraș mic, dar cu o scenă culturală în formare. Continuăm luna aprilie în București, pentru a descoperi apoi, la început de mai, povești despre oameni și teatre din Târgu Mureș, Cluj, Satu Mare, Timișoara și Sfântu Gheorghe. În luna iunie avem trei întâlniri importante cu publicul din Piatra Neamț, Sibiu și apoi, din nou, București.

    DATE TURNEU

    • 17.04 – Câmpulung Muscel: Convivial 
    • 23.04 – București: Centrul de Teatru Educațional Replika 
    • 09.05 – Târgu Mureș: 3g HUB 
    • 13.05 – Cluj: Reactor de Creație și Experiment
    • 21.05 – Satu Mare: Teatrul de Nord
    • 23.05 – Timișoara: AUĂELU Teatru
    • 30.05 – Sfântu Gheorghe: TAM
    • 03.06 – Piatra Neamț: Teatrul Tineretului
    • 05.06 – Sibiu: Teatrul Gong
    • 09.06 – București: Teatrul Masca

    PSEUDO PRELEGERE INTERACTIVĂ. Element central al acestui turneu este performance-ul “2025: Nouameapiesă?”, pe un text semnat de dramaturgul Peca Ștefan, care va fi prezentat, itinerant, în teatre de stat și spații culturale alternative. Peca este una dintre vocile cele mai importante ale dramaturgiei românești de după 2000, dar “2025: Nouameapiesă?” e singurul lui text în care miza dramatică este chiar prezența autorului pe scenă, în relație directă cu publicul. Noua versiune performativă este dezvoltată în colaborare cu artista multimedia Cinty Ionescu care va performa live alături de dramaturg, semnând și video design-ul.

    „Doar un text, doar cuvinte scrise și apoi citite.” Peca își pune cele mai dificile întrebări, în timp ce descrie noua lui piesă care ar fi putut să înceapă pe scenă. Publicul îi devine partener în schimbarea subiectului și în îmbunătățirea textului, interacțiunile rămânând relaxate și neintruzive. Treptat, ajungem de la pitchuri de piese inspirate din subiecte puternice din realitate la adaptări maximaliste după jocuri video, serii Netflix sau opera lui Dante. (Pseudo) prelegerea (inter)activă, plină de umor și imaginație se transformă într-un spectacol în sine, o meditație dezarmant de onestă asupra contractului nescris dintre spectatori, autor și teatru, care ascunde o poveste personală tulburătoare. 

    Cei doi artiști interacționează direct cu publicul lor, transformând fiecare reprezentație într-un exercițiu unic. Publicul schimbă diverse roluri, creator de sens, element de recuzită, decident în dezvoltarea artistică și, nu în ultimul rând, respondent într-o insolită cercetare cu privire la punctele de interes ale unui public potențial. 

    DISCUȚII-JOC CU PUBLICUL. În continuarea temelor din “2025: Nouameapiesă?”, după fiecare spectacol, reprezentanții teatrului sunt invitați și ei pe scenă, alături de artiști, într-un format ludic care-și propune să redefinească contractul teatral. Printr-o suită de alegeri și challenge-uri creative încercăm să găsim împreună cu spectatorii răspunsuri la diferite întrebări. Cum putem redefini într-un parteneriat corect contractul nescris între teatre, creatori și public? Ce mai face teatrul în 2025 și ce ne mai poate oferi? Ce putem oferi noi teatrului? Cum ar arăta un teatru al viitorului, un teatru în care ne putem simți reprezentați? Și care ar fi formula ideală de susținere viabilă pentru un teatru al viitorului?     

    NARATIVE ÎN KM2025. Un serial online, o documentare video subiectivă. 

    Ne puteți urmări aici, pe site-ul Narative.ro, pe paginile social media ale proiectului: instagram, facebook și Tik Tok. Serialul va fi difuzat și de partenerul nostru, TVR Cultural. Materialul va constitui, ulterior, baza de creație pentru o serie de emisiuni-eseu realizate în colaborare cu TVR.

    ATELIERE. “Narative și (auto)ficțiuni participative” este o serie de masterclass-uri de storytelling participativ, la care sunt invitați studenții centrelor universitare cu profil teatral din București, Cluj, Târgu Mureș și Timișoara. Fiecare dintre ele vor fi co-facilitate de Peca Ștefan și Cinty Ionescu. Un atelier creativ special va fi organizat în parteneriat cu noul Centru de Creație pentru Copii și Adolescenți stART, un program pe care Asociația Sub Stejar, din Târgu Lăpuș îl derulează în beneficiul unei comunități care nu are acces în mod uzual la evenimente culturale.  

    Construit ca un chestionar, atelierul propune diferite exerciții care conduc la definirea și explorarea unui proiect de performance participativ, plecând de la teme personale, întrebări urgente, dileme ideatice și traducerea acestora în diferite structuri dramatice participative.

    ECHIPA ARTISTICĂ, ATELIERE ȘI DOCUMENTARE: Peca Ștefan și Cinty Ionescu

    ECHIPA DE PROIECT: Project Manager: Ioana Gonțea | Design grafic: Sorin Păun | Poster artwork și fotografii de prezentare: David Grohe | Comunicare: Stratagents (05-07.2025) | Evantia Barca (03-04.2025) | Comunicare social media: Cristiana Andrei | Fotografii și filmare spectacol: Maria Năstase | Muzică serial online: Gabriel Kirmaier 

    Narative și Intersecții performative “este un proiect al Asociației Narative co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

    Parteneri instituționali: 

    Convivial Câmpulung, Centrul de teatru educațional Replika, 3g HUB, Reactor de creație și experiment, Teatrul de Nord Satu Mare, Trupa Mihai Raicu, Auăleu Teatru, Teatrul Andrei Mureșanu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Teatrul pentru Copii şi Tineret GONG și Primăria Sibiu, Asociația Culturală Sub Stejar, Centrul de Creație pentru Copii și Adolescenți “stART”, Teatrul Masca

    Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București

    Universitatea de Arte din Târgu Mureș

    Facultatea de Teatru și Film din Cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj

    Facultatea de Muzică și Teatru din Cadrul Universității de Vest din Timișoara

    Partener media principal:

    TVR Cultural

    Parteneri media: 

    Liternet, scena.ro, Matca Literara, Radio Romania Cultural, Radio România Internațional, Revista 22, Teatrul Azi, Propagarta, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, Modernism.ro, Zile și Nopți, Filme-Cărți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, HAPP, Agenția de carte, The Woman, Revista Golan, Arte Vezi, The Expert, Munteanu Recomandă

    Câmpulung Muscel: Ziarul din Muscel, Muscel FM, Muscel Media, Evenimentul Muscelean, Clar FM

    Sfântu Gheorghe: Magic FM, Covasna Media, We Radio, Radio Sepsi, Mesagerul de Covasna

    Constanța: Revista Tomis, Radio Constanța, Info Sud-Est, Constanța 100 %, Observatorul de Constanța, Ziua Constanța, Cultura Constanța

    Târgu Mureș: Radio Mureș, Cuvântul Liber, Zi de Zi, Punctul

    Timișoara: Radio Timișoara, Puterea a Cincea, Press Alert, Civica Info, Orașul Timișoara

    Cluj: Radio România Cluj, cluj.com, Cluj Life, Cluj Info

    Satu Mare: TV1 Satu Mare, Nord TV, Radio Transilvania, ITV, Satu Mare Online, Leviathan, Satu Mare News, Buletin de Carei, Obiectiv SM, Sătmăreanul, SM Live, portalsm.ro, Gazeta de Nord-vest, Informatia Zilei

    *Acest proiect nu reprezintă neapărat poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele sale pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  • “1924” de Ziua Mondială a Teatrului

    “1924” de Ziua Mondială a Teatrului

    “1924” de Ziua Mondială a Teatrului

    Lectura piesei “1924” de Ziua Mondială a Teatrului, la Cafeneaua Coloniale

    Pe 27 martie 2025 am organizat, la Câmpulung, lectura unei piese de teatru inspirată de decorul surprinzător al casei din strada Caragiale, numărul 22.

    Textul s-a născut în urma atelierelor de dramaturgie susținute anul trecut chiar în spațiul cafenelei Coloniale care, așa cum afirmă actorul Laurențiu Bănescu, a devenit personaj central al piesei:

    “Exact acum un an, am sărbătorit aici Ziua Mondială a Teatrului printr-un solo teatral care a strârnit curiozitatea despre procesul scrierii dramatice. Așa s-a născut ideea atelierelor și am pornit proiectul Laboratorul Narative.”

    Întâlnirile din cadrul laboratorului de la Câmpulung au ca scop crearea de materiale care pot fi reprezentate pe viu în fața unui public spectator, dar care pot și să devină film sau teatru radiofonic. Se pornește de la poveștile de viață, întâmplările sau subiectele preferate ale participanților și se explorează potențialul lor performativ, prin tehnicile scrierii dramatice și ale reprezentării scenice.

    “Din aprilie până în august 2024 am avut aproape douăzeci de întâlniri, cu probabil peste 40 de ore de atelier și dezbatere alături de patru participanți permanenți – Anca Chelcea, Ioana Nicoară, Radu Stănescu și Sergiu Negulici. Punctual au intervenit colegii mei din Asociația Narative, dramaturgul Peca Ștefan și artista video Cinty Ionescu.”

    Din exercițiile de imaginație și poveștile “disecate” în Laborator, Laurențiu Bănescu a dezvoltat textul “1924”, care a trecut prin faza de lectură și ajustări în ianuarie-martie și care a fost citit acum într-o versiune de lucru, provocând primele impresii din partea publicului.

    “Printre temele care se insinuează în text sunt memoria, pasiunea, regretul și vindecarea. Noi între oameni, și chiar între popoare, pare uneori că preferăm povestea iubirii neîmplinite. Deși am putea să trăim “fericiți până la adânci bătrâneți”, din diverse motive ajungem să deviem de la drumul cel bun. Și apoi ne dăm seama că timpul a expirat, că am luat decizii neinspirate, am fost ori prea superficiali, ori prea posesivi, dar cu consecințele respective tot noi vom trăi și nu altcineva.”

    Textul conține numeroase trimiteri la elemente de specific și istorie locală ale Câmpulungului și aluzii la evenimente istorice sau opere de ficțiune consacrate, așa cum este cea din titlu. În contextul în care omniprezentul ecran a ajuns să ne influențeze azi comportamentul și emoțiile, povestea piesei “1924” ne lasă cu invitația de a medita la efectele cursei tehnologice și ale spectacolului mediatic permanent cu care trăim.

    “Sunt convins că există aici multe povești care merită spuse și că sunt oameni talentați pentru asta în Câmpulung. Mi-ar plăcea să-i cunosc și să continui activitatea Laboratorului cu echipe noi în fiecare an. E încurajant că există interes și curiozitate, așa cum și cu CHAPEAU am fost plăcut surprinși anul trecut.”

    Programul cultural “Chapeau, Muscel!” a fost creat de Asociația Narative special pentru orașul Câmpulung, ca un carnaval creativ, adunând anul trecut peste cinci sute de câmpulungeni și vizitatori ai orașului la concerte, parada pălăriilor, ateliere, film, expoziție și spectacol de circ în aer liber.

    “Pentru mine CHAPEAU este un prilej de reconectare a comunității și de aceea mi-aș dori ca proiectul să se dezvolte ca efort comun al actorilor locali – persoane, firme, instituții și așa mai departe. Lansăm chiar un apel de susținere și încurajăm implicarea muscelenilor din orice domeniu, pentru că în jurul culturii și frumosului ne putem reîntâlni tot timpul.”

  • 2025: Narative pe drumuri

    2025: Narative pe drumuri

    2025: Narative pe drumuri

    Ne bucurăm să anunțăm că proiectul nostru „Narative și intersecții performative” a obținut finanțare prin AFCN – Sesiunea I/2025! Suntem entuziasmați că ne-am găsit chiar pe locul 1 la aria tematică Artele Spectacolului – Teatru!

    Proiectul “Narative și intersecții performative” își propune să creeze o platformă de cercetare, educație și dezvoltare creativă. Acesta include un spectacol participativ, dezvoltat în colaborare de dramaturgul de Peca Ștefan și artista multimedia Cinty Ionescu. “nouameapiesă? 2025” explorează limitele auctoriale și granițele dintre personal și politic, schimbându-se în timp real în funcție de interacțiunile cu publicul.

    Spectacolul va fi prezentat într-un turneu național în 11 teatre din România, urmat de discuții cu publicul, în primăvara anului acesta/

    Proiectul include și o serie de 4 masterclass-uri pentru studenți de la facultăți de teatru, precum și un atelier creativ destinat adolescenților dintr-o comunitate fără acces la cultură. Documentarea multimedia a turneului va sta la baza unui vlog serial, explorând tendințele narative și provocările teatrului românesc și diseminat prin partenerii media și rețelele sociale. Ulterior documentarea va sta la baza creării unei emisiuni în colaborare cu TVR

    Turneul se desfășoară la Teatrul Auăleu, Teatrul de Nord, Reactor de Creație și Experiment, 3g HUB, Teatrul pentru Copii și Tineri Gong, Teatrul Tineretului, Teatru FIX, Teatrul de Stat Constanța, Convivial Câmpulung, Centrul de Teatru Educațional Replika

    La acesta se adaugă și masterclass-ul adresat studenților din: UNATC București, UBB Cluj, UAT Târgu Mureș, UVT Timișoara, precum și adolescenților de la Centrul de Creativitate pentru Copii și Adolescenți Târgu Lăpuș.


    În imagine: dramaturgul Peca Ștefan și artista multimedia Cinty Ionescu, surprinși la muncă de Voicu Rădescu în turneul de la New York din 2011 cu Teatrul LUNI de la Green Hours. Anul acesta, ei vor colabora din nou într-un proiect care își propune să aducă perspective noi și să încurajeze dialogul pe scena teatrală din România.

  • CHAPEAU, MUSCEL!

    CHAPEAU, MUSCEL!

    CHAPEAU, MUSCEL!

    este un proiect de revitalizare culturală urbană prin mobilizare comunitară și intervenție în spațiul public, special conceput pentru orașul Câmpulung Muscel. Ca format, proiectul înseamnă o agendă culturală alternativă care oferă anual câmpulungenilor o serie de evenimente culturale, activități socio-educative și inițiative menite să pună în valoare patrimoniul local și natura.

    Evenimentul-cheie al proiectului este parada anuală a pălăriilor, un prilej de reconectare a comunității. “Le chapeau” devine astfel laitmotiv pentru o paletă largă de manifestări stradale (circ contemporan, concerte acustice în zone pietonale, instalație de artă, proiecție de film în aer liber, expoziție stradală, spectacol etc.), dar și pentru întâlniri, simpozioane sau ateliere.

    Cu potențial de a deveni un carnaval creativ, proiectul invită toți locuitorii  Câmpulungului să își pregătească în fiecare an pălăriile (fie vechi sau noi-nouțe, fie decorate de ei înșiși într-un mod cât mai creativ) pentru o zi specială dedicată unei promenade colective, menită să promoveze învecinarea pașnică în orașul “Titanic Vals”-ul lui Tudor Mușatescu. 

    Pentru această zi de rendez-vous creativ este vizată zona centrului vechi, cu Bulevardul “Pardon” și Grădina Publică “Merci”, de unde și titlul proiectului de inspirație francofonă. Exclamația “Chapeau, Muscel” este un omagiu pentru vechiul oraș al cărui potențial deosebit este dat deopotrivă de istorie, cultură, arhitectură și natură.

    PRIMA EDIȚIE

    În septembrie 2024 am lansat către câmpulungeni invitația la paradă, venind în sprijinul ei cu trei weekenduri de evenimente: concertul fanfarei “KermesZ à l’Est” (Belgia) și expoziția “O lume nesfârșită”, spectacolul de circ “Rogier & Rossa” și workshop de jonglerie creativă (Școala de Circ, Timișoara), proiecția documentarului “Marcher sur l’eau” (r. Aïssa Maïga), concert “Music On Jazz Quartet” (Sibiu) și Parada Pălăriilor.

    Ediția-pilot a fost organizată de Asociația NARATIVE în parteneriat cu Institutul Francez în România, Muzeul Municipal Câmpulung, Casa de Cultură “Tudor Mușatescu”, Casa de Cultură a Sindicatelor “C.D. Aricescu”, a fost susținută logistic și financiar de Primăria și Consiliul Local Câmpulung, sponsorizată de SC SYSCOLLECTIVE SRL, Fundația “Acasă în Muscel” și Gravolab CNC S.R.L. și s-a bucurat de sprijinul unui număr mare de persoane private, voluntari și donatori. Vă mulțumim tuturor pentru bunăvoință!

    PERSPECTIVE “CHAPEAU, MUSCEL!”

    Prin apel la arte și practici creative, proiectul nostru de revitalizare culturală urmărește creșterea coeziunii sociale și a stării de bine a comunității, punerea în valoare a patrimoniului local și a obiectivelor naturale din proximitate și combaterea izolării categoriilor vulnerabile, producând schimbare comunitară pe termen lung. Implementarea unui brand de oraș creativ participă și la crearea unui avantaj competitiv pentru Câmpulung Muscel, potențând turismul și investițiile sustenabile.

    Pregătiți-vă pălăriile!

    Vizitați Câmpulungul!

    Urmăriți-ne pe FB și Instagram!

    Contact: sapomuscel@gmail.com

  • Lumi la intersecții

    Lumi la intersecții

    Lumi la intersecții

    Proiectul Lumi la intersecții, demarat în iulie 2024 de Asociația Narative, reprezintă o inițiativă amplă de valorificare a arhivei de istorie orală găzduite de Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. Acest proiect, inițiat și coordonat de Cinty Ionescu și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, îmbină cercetarea academică cu expresia artistică pentru a pune în valoare povestirile de viață ale locuitorilor din Banat.

    Contextul arhivei

    Arhiva, coordonată de conf. dr. Smaranda Vultur, cuprinde aproximativ 400 de interviuri realizate începând cu anii 1990 și până în 2020, care explorează teme precum deportările, cele două războaie mondiale, relațiile de familie, migrația și istoria locală. Selecția celor 50 de interviuri utilizate în proiect reflectă o diversitate de perspective asupra trecutului, îmbinând memoria cu imaginarul și viața trăită cu mărturia orală.

    Rezultatele proiectului

    Conținutul proiectului este accesibil prin intermediul website-ului www.lumilaintersectii.ro, care organizează interviurile, imaginile și documentele asociate într-o platformă digitală interactivă. Structura site-ului este rezultatul unei cercetări calitative realizate de o echipă interdisciplinară formată din conf. dr. Smaranda Vultur, lect. dr. Nicoleta Mușat, lect. dr. Roxana Rogobete, Maria Chiș și Maria Odobescu. Cercetarea a identificat teme recurente care reies din poveștile de viață, îmbogățind astfel narațiunea istorică regională cu dimensiuni umane profunde.

    Pornind de la imagini și documente din arhiva proiectului, artista vizuală Renée Renard a realizat o serie de lucrări care ilustrează website-ul și care a fost expusă timp de trei luni în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara.

    Procesele de lucru, de la arhivă la crearea de conținut, au fost documentate de Maria Năstase și Cinty Ionescu și transpuse într-un film documentar.

    evenimentul de lansare

    Lansarea oficială a website-ului a avut loc pe 22 octombrie 2024, în cadrul unui eveniment public desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. Cu această ocazie, a fost inaugurată și expoziția „Lumi la intersecții. Destine din arhivă”, prezentând lucrări de artă realizate de Renée Renard, și a fost proiectat documentarul „Lumi la intersecții. Arhivare și proces”, creat de Maria Năstase și Cinty Ionescu.

    Proiectul este realizat cu sprijinul:  Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, Fundației Politehnica Timișoara și Centrului Cultural German.

    ateliere și artist talk

    Proiectul a inclus o serie de ateliere adresate studenților și publicului larg. Acestea au abordat teme precum istoria orală, utilizarea patrimoniului cultural, educația interculturală, etica cercetării de teren. Atelierele au fost susținute de specialiști precum prof. univ. dr. Adriana Babeți, prof. univ. dr. Vasile Docea, prof. univ. dr. Alin Gavreliuc, lect. dr. Ștefana Ciortea, jurnalista Melania Cincea, conf. dr. Smaranda Vultur,  dr. Corina Răceanu, lect. dr. Roxana Rogobete. De asemenea, artistele implicate în proiect, Cinty Ionescu, Maria Năstase și Renée Renard au participat la un Artist Talk pe tema lucrului cu arhiva în practica artistică și în crearea produselor culturale.

    Integrarea artei new media

    Proiectul a intersectat istoria orală cu arta new media prin intermediul unui alt proiect Narative: „Ne/Re-văzut”, o inițiativă care utilizează realitatea augmentată pentru a aduce în prim-plan poveștile de viață din arhivă. Două povestiri din arhivă au fost transpuse în lucrări AR care combină animație 3D și sunet.

    IMPACTUL PROIECTULUI

    Lumi la intersecții este mai mult decât o arhivă digitală; este o invitație la descoperirea memoriei colective și a poveștilor personale care modelează identitatea unei regiuni. Prin explorarea decalajelor temporale și generaționale, proiectul creează un dialog viu între trecut și prezent, oferind noi perspective asupra istoriei și culturii Banatului.

    PARTENERII PROIECTULUI

    Partener principal al proiectului: Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”

    Sponsori: Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Fundația Politehnica Timișoara și Centrul Cultural German din Timișoara.

    Partenerii proiectului: Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării a Universității de Vest Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest Timișoara, Institutul Intercultural Timișoara.

    Parteneri media: Radio România Timișoara, Banater Zeitung, Putereacincea, Revista Zeppelin, Scena 9 , IQads, Cărturești

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  • Ne/Re-văzut

    Ne/Re-văzut

    Ne/Re-văzut

    NE/RE-VĂZUT este un proiect de artă new media în spații publice inițiat în 2024 de Asociația Narative și co-finanțat de Centrul de Proiecte Timișoara

    Echipa artistică interdisciplinară Ne/Re-văzutformată din Cinty Ionescu, Ioana Nicoară și Makunouchi Bento a realizat la Timișoara trei instalații digitale din sunet, imagine și animație în realitatea augmentată pentru a crea spații în care vizitatorul reactivează istorii personale și memoria colectivă a orașului. 

    Povestiri din patrimoniul cultural imaterial al Timișoarei sunt transpuse în lucrări de artă în spațiul public. 

    Ne/Re-văzut propune o explorare a memoriei colective prin intermediul unei serii de instalații multimedia care reinterpretează povești uitate, ascunse sau marginale din istoria Timișoarei și a regiunii Banatului. Cele trei fragmente audio selectate în cadrul proiectului funcționează ca “sonde afective” care readuc în atenția publicului momente, personaje și spații cu încărcătură istorică și simbolică.

    “Alegerea acestor povești s-a construit pe criteriul relevanței lor culturale și potențialului lor evocativ, mizând pe contrastul dintre documentar și mit, între istorie și legendă. Astfel, fiecare lucrare devine un instrument de reactivare a memoriei colective prin tehnologie, invitând publicul să participe la o formă de arheologie afectivă în care trecutul este reconectat cu prezentul prin artă digitală.” Cinty Ionescu, artistă multimedia, curatoare a fragmentelor de arhivă folosite în lucrările AR Ne/Re-văzut.

    Evenimentele NE/RE-VĂZUT

    Seria vernisajelor acestui proiect a debutat cu o instalație montată în Parcul Civic din Timișoara cu ocazia Celebrarea orașului, care evocă tradițiile locuitorilor din Uzdin – un sat românesc din Serbia. A continuat la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara, cu o instalație despre istoricul cantinei Universității Politehnica Timișoara, evocând rolul său de spațiu subversiv în cursul revoltelor anticomuniste ale studenților timișoreni din anul 1956. La Universitatea de Vest din Timișoara a fost prezentată o lucrare care recontextualizează povestea Anei Cumpănaș, o veritabilă femme fatale din Banat, care a contribuit la uciderea celui mai mare gangster din America, John Dillinger, în 1934, la Chicago. Instalațiile au mai fost expuse și la Scena – loc de întâlnire și în Grădina Triade a Fundației Triade din Timișoara.

    Vizualizează lucrările  NE/RE-VĂZUT

    1 – Descarcă aplicația Reniform (Google/iOS) pe propriul telefon/tabletă sau prin folosirea codului QR alăturat; 

    2 – Scanează ilustrațiile mai jos pe rând, cu propriul telefon/tabletă –  în versiune printată sau digitală, prin deschiderea imaginii pe un alt device decât cel folosit pentru scanare, cum ar fi propriul calculator. Recomandăm folosirea căștilor audio.

    Afișează imaginea pe alt ecran și folosește aplicația Reniform de pe telefon pentru experiența AR.

    Dulceața de cireșe

    Prima lucrare din seria Ne/Re-văzut este inspirată de un poem din Uzdin, un sat românesc din Banatul sârbesc. Acesta a fost scris de Trifu Șoșdean, care s-a apucat de scris și de pictat la pensie, pentru a celebra bătrânețea – pe care o vede frumoasă, așa cum vede și lumea.

    Poemul a fost cules pe parcursul unei documentări realizate la Uzdin de către Cinty Ionescu alături de Christine Cizmaș în cadrul proiectului Uzdinuz Alive  al asociației Prin Banat. Vizualul lucrării augmentate a fost și el puternic inspirat de procesul de documentare, mai exact de pictura naivă a locuitorilor acestui sat din provincia Voivodina. Lumea pictată de locuitorii din Uzdin conține fina lor privire asupra vieții și a naturii înconjurătoare, care include atât observații realiste cât și o stare de grație a fantasticului lor rural, bogat împodobit cu propria simbolistică, colorat și viu precum toate lucrurile ieșite din mâna sătenilor, mai ales a femeilor, creatoare de costume. 

    Locuitorii din Uzdin se adună în jurul picturii în cel mai firesc mod: socializează, își pictează simbolurile și momentele importante din viață. Arta își îndeplinește astfel rolul ei ancestral și cel mai important rol pe care îl poate avea: aduce oamenii împreună și le vorbește adevărul lor. Lucrarea 3D pe care am făcut-o omagiază arta naivă din Uzdin, o trece printr-o nouă interpretare și într-o nouă dimensiune și sper că va puncta importanța artei, în toate formele ei, în existența cotidiană a societăților, fie ele mari, urbane, sau mici, rurale.” – Ioana Nicoară, artistă vizuală, creatoarea ilustrațiilor și a animațiilor 3D  folosite în lucrările AR Ne/Re-văzut.

    Afișează imaginea pe alt ecran și folosește aplicația Reniform de pe telefon pentru experiența AR.

    1956. REVOLTA DE LA POLI

    Revolta începută la cantina studenților de la Universitatea Politehnica din Timișoara a rămas, vreme de decenii, îngropată în abisul secretizării comuniste. Noaptea de 30 octombrie a fost una de groază, trupe de Securitate și Miliție au inundat străzile, izolând zona de restul orașului, au fost razii și percheziții până în zori, în cursul cărora au fost arestați peste 800 de studenți. Liderii mișcării studențești au fost condamnați la o pedeapsă cumulată de 79 de ani de închisoare. 

    Fragmentul audio pe care a fost construită lucrarea reprezintă un fragment din interviul cu Ioan Ciolac (n.1935) realizat de Adrian Onică. Materialul cercetat face parte din fondul de colecții speciale al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara și reprezintă o arhivă de 400 de interviuri cu povestiri de viață, coordonată de conf. dr. Smaranda Vultur.

    “Nimeni n-a vrut să răstoarne guvernul, totul voia să se rezume la o moţiune depusă la partid cu nişte solicitări din partea studenţilor. Când s-a redactat această moţiune, pe lângă conducătorii mișcării – care, ulterior, au fost toţi identificaţi, au fost închişi, exmatriculaţi -, au mai intrat în discuţie un amărât, unul Păuna Aurelian care a venit de prin Argeş când eu eram în clasa a unsprezecea. Are şi el o carte scrisă de când a fost închis. Era figurant pe la operă, vai de capul lui. A făcut şi el facultate de construcţii. A venit de prin Argeş de unde probabil a fugit că părinţii săi erau chiaburi. El şi cu (Ioan) Holender s-au găsit mari organizatori să ducă moţiunea asta la partid. Astea au fost motivele pentru care şi Holender a fost după aia exmatriculat. Eu i-am spus lui Holender: Tu ai avut o şansă că te-au exmatriculat, că rămâneai un prăpădit de inginer aici. Eu mă cunosc bine cu Holender, el era mare druker la CFR, eu la Poli şi ne mai fitileam reciproc. Atunci Holender, după exmatriculare a zis el: „hai să mă angajez la operă”. – Ioan Ciolac, martor al evenimentelor din 30 octombrie 1956

    Afișează imaginea pe alt ecran și folosește aplicația Reniform de pe telefon pentru experiența AR.

    FEMEIA ÎN ROȘU

    Poate că visul american a fost întotdeauna un simplu mit, un produs al imaginației colective, o simplă extravaganță pusă în scenă de Scott Fitzgerald pentru The Great Gatsby. Povestea Anei Cumpanaș din Comloșul Mare urmează îndeaproape acest scenariu, este un drum senzațional și senzaționalist, care a traversat Marea Criză, găsindu-și propria semnificație legendară. Desigur, e genul de destin cu aventuri față de care mulți păstrează, de regulă, rezerve. Are, însă, suficient suspans și mister încât să-i ademenească și pe cei mai exigenți teoreticieni să se apropie, fie și într-o manieră postmodernă, plină de parodii sau restaurații butaforice. 

    După o viață picarescă, în care a trecut prin aventuri în diverse pături sociale de pe două continente, Ana s-a întors ca să moară acasă, în Banatul natal. Probabil că a trăit multe în anii în care a fost patroană de bordel în Chicago, însă esența vieții ei, așa cum a rămas în memoria celorlalți, rămâne adunată în acea duminică legendară de 22 iulie 1934, când Ana, îmbrăcată într-o rochie roșie, facilitează uciderea faimosului bandit John Dillinger, la Chicago.

    Fragmentul folosit pentru instalația AR este dintr-un interviu cu Vioara Grofșoreanu  (n.1910, Chicago), o cunoștință a Anei Cumpănaș, este realizat de Smaranda Vultur și este parte a arhivei de istorie orală a Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara.

  • Începem două noi proiecte: Lumi la intersecții și Ne/Re-văzut

    Începem două noi proiecte: Lumi la intersecții și Ne/Re-văzut

    Începem două noi proiecte: Lumi la intersecții și Ne/Re-văzut

    Cinty Ionescu va coordona „Lumi la intersecții”, un proiect de cercetare a patrimoniului cultural imaterial și „Ne/Re-văzut” un proiect de artă multimedia.

    „Lumi la intersecții” a obținut finanțare AFCN pentru a valorifica arhiva de istorie orală coordonată de Smaranda Vultur, cercetătoare și expertă în istorie orală, și găzduită de Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” din Timișoara, pornind de la o selecție de 50 de interviuri de tip „povestea vieții” realizate în zona Banatului din 1990 până în zilele noastre și însoțite de imagini și documente ale intervievaților.

    “Ne/Re-văzut” este un proiect cultural de artă new media realizat cu sprijinul Municipiului Timișoara prin Centrul de Proiecte. Acesta devoalează publicului diverse istorii ascunse în spații publice pentru a crea o legătură emoțională între locuitori și spațiile de tranziție. Prin utilizarea tehnologiei multimedia augmentate vom scoate la iveală ne-văzutul.

    Revenim în scurt timp cu și mai multe detalii despre fiecare proiect în parte.

     Foto: Centrul de Proiecte Timișoara | Adrian Anghel

  • CE ESTE “LABORATORUL NARATIVE” 

    CE ESTE “LABORATORUL NARATIVE” 

    CE ESTE “LABORATORUL NARATIVE” 

    Întâlnirile din cadrul “Laboratorului” nostru de la Câmpulung au ca scop crearea de materiale care pot fi reprezentate pe viu în fața unui public spectator, având la bază teme relevante în contemporaneitate.

    Ca mod de funcționare, propunem sesiuni de creație (calupuri de întâlniri de-a lungul a două luni) la care pot participa persoanele interesate să exploreze – prin intermediul scrierii dramatice și al artelor scenice – acele subiecte care le preocupă. 

    După cele două luni în care se dezvoltă secvențele propuse de participanți, se pregătește prezentarea lor în fața publicului. Are loc, așadar, cel puțin un spectacol-lectură (dacă nu un spectacol “mișcat”), în urma căruia rezultatul sesiunii și tema se vor dezbate împreună cu publicul prezent la spectacol.

    SESIUNEA I

    La începutul anului 2024, dintre cei interesați să lansăm “Laboratorul”, am povestit mult cu Ioana Nicoară (artist vizual și animator) și am alunecat ușor înspre tema abuzului și diversele forme pe care acesta le poate lua. 

    Subiectul fiind foarte vast, ușor de identificat în situații de cotidian și mergând până la fenomene de masă, toți participanții am ales situații care ne sunt proxime și “care ne zgândăre” și am început să le tratăm în mod scenic-creativ. 

    Așa că, în perioada aprilie-iunie, ne găsiți în “Laborator” împreună cu Ioana, Anca, Cinty și Sergiu, dar rămânem deschiși și pentru alți “experimentaliști” care ar dori să ni se alăture. 

    PS: La cea de-a treia întâlnire, din săptămâna 22-26 aprilie, ne vizitează colegul Peca Ștefan pentru a ne împărtăși din experiența lui de dramaturg, cu câteva sfaturi bune, greșeli de exploatat și teme de gândire pentru acasă.

  • POVEȘTI ÎN BUCATE

    POVEȘTI ÎN BUCATE

    POVEȘTI ÎN BUCATE

    o instalație audio participativă de Cinty Ionescu

    Duminică, 2 iunie 2024, ora 12:00

    Grădina Publică “Merci”, Câmpulung

    Apel pentru posesorii de aparate de radio cu baterii!

    Sunteți așteptați duminică, 2 iunie, la ora 12, în Grădina Publică  “Merci” la audiția proiectului “Povești în bucate”.

    Transmitem, cu suținerea Muscel FM, o creație a artistei multimedia Cinty Ionescu! Veți asculta în premieră selecții din peste 20 de interviuri realizate în zona Muscelului în cadrul programului Accelerator Câmpulung.

    Va fi un eveniment special așa că scoate-ți la plimbare aparatul de radio și haide să asculte toată lumea, cu mic cu mare, poveștile zonei în Parcul Merci! Evenimentul este urmat de un performance. Nu uita! “Povești în bucate”, pe 2 iunie, ora 12, iar cel mai inedit aparat radio va obține și un PREMIU!

    Pe data de 2 iunie artista Cinty Ionescu propune, în colaborare cu Muscel FM o instalație audio participativă în parcul central al orașului Câmpulung Muscel. Instalația concepută de artistă presupune un apel către cetățenii orașului de a participa, pe 2 iunie, la ora 11:30, prin aducerea unui echipament radio pe baterii, la realizarea instalației audio care dă voce poveștilor de viață din zona Muscelului. Astfel, cetățenii din Câmpulung vor participa la un eveniment public prin care, cu fiecare echipament radio adus în spațiul public și setat pe frecvența Muscel FM, vor amplifica poveștile muscelene de viață documentate de artistă în primăvara anului 2024 și difuzate de Muscel FM pe data de 2 iunie, în intervalul orar 11:30 – 13:00.

    Povești în bucate este un proiect de documentare audio-video în sânul diverselor comunități din zona Muscelului. Instalația audio din Grădina Publică “Merci” de pe 2 iunie, în cadrul Accelerator Câmpulung, propune descoperirea poveștilor din spatele mâncărurilor prinprisma memoriilor a peste douăzeci de persoane intervievate cu scopul de a explora interacțiunea dintre memorie și gust, istorie individuală și rețetă de familie, rețetar regional și memorie colectivă, cultură și identitate.

    Instalația concepută de artistă lansează un apel către cetățenii orașului de a participa, prin aducerea unui echipament radio cu baterii, la realizarea instalației audio care dă voce poveștilor de viață din zona Muscelului. Astfel, cetățenii din Câmpulung vor participa la un eveniment public prin care, cu fiecare echipament radio adus în spațiul public și setat pe frecvența Muscel FM, vor amplifica poveștile muscelene de viață documentate de artistă în primăvara anului 2024 și difuzate de Muscel FM pe data de 2 iunie, în intervalul orar 11:30 – 13:00.

    Povești în bucate pune în valoare experiența și perspectiva persoanelor intervievate, cercetează moștenirea culinară a zonei, dar mai ales poveștile încorporate în felurile de mâncare specifice și asociate unor momente în timp și spațiu, investite cu emoții și filtrate de vreme. Stratificarea socială, dezindustrializarea, evenimentele istorice, sunt elemente desprinse din această cercetare, factori care au influențat și continuă să influențeze modul în care oamenii se hrănesc și ce aleg să transmită sau să rețină odată cu circularea unor rețete.

    Cinty Ionescu, autoarea proiectului: “La nivel personal, carnetul de rețete scris de mâna mamei mele a fost principalul instrument folosit, mai mult sau mai puțin conștient, pentru a-i conserva memoria, după dispariția ei. Astfel, preparatele pe care mi le aminteam din copilărie și al căror gust l-am putut recrea datorită rețetelor au devenit un instrument aproape ritualic de rememorare a mamei. Inițial s-a produs o accesare a propriei identități (relația cu mama și istoria personală). Apoi am continuat cu reunirea familiei și a prietenilor în jurul mesei și am descoperit că fiecare istorie personală legată de ritualul preparării mâncărurilor creionează contexte culturale, sociale, politice și istorice în care povestea personală este o mărturie istorică a unui întreg ansamblu societal. Astfel că am vrut să înțeleg despre ce vorbim, când vorbim despre mâncare și în ce fel mâncarea (ne) creionează identitatea culturală. Acest proiect este dedicat memoriei mamei mele, Adriana.”

    Selecția persoanelor intervievate pentru realizarea acestei instalații a fost colectivă în sensul că “orașul s-a cernut” plecând de la propunerea de a realiza interviuri cu persoane pe criteriul unei diversități cât mai largi din punct de vedere etnic, religios, al vârstei, sau al genului. Cele 21 de persoane incluse în proiect au fost intervievate pe parcursul unei luni și am ajuns la ele prin bunăvoința muscelenilor întâlniți pe parcursul documentării. Le mulțumesc pentru timp și povești celor 21 de persoane ale căror voci se împletesc în această instalație:

    Amandine Bănescu, Laurențiu Bănescu, Carmen Victoria Bârloiu, Liviu Cojocaru, Gilda Crăciun, Ion Gagea, Rodica Goran, Claudiu Grosu, Emil Hagi, Elena Lasconi, Corina Moldovan-Florea, Sergiu Negulici, Ioana Nicoară, Cristina Nicula, Mirela Onea, Ema Popa, Adrian Săvoiu, Radu Stănescu, Zelmira Szabo, Marius Tudose, Bogdan Vișoiu.

    Prin documentarea în zona Muscelului în lunile aprilie și mai, Cinty Ionescu continuă documentarea pentru proiectul Povești în bucate al cărui pilot s-a derulat în toamna anului 2023 și s-a manifestat printr-o expoziție multimedia în cadrul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

    Credite:

    Concept, documentare și realizare: Cinty Ionescu

    Design afiș: David Grohe

    O instalație audio produsă în cadrul programului Accelerator Câmpulung, cu sprijinul Asociației Narative.

    Parteneri: Muscel FM și Cafeneaua Coloniale