“1924” de Ziua Mondială a Teatrului
Lectura piesei “1924” de Ziua Mondială a Teatrului, la Cafeneaua Coloniale
Pe 27 martie 2025 am organizat, la Câmpulung, lectura unei piese de teatru inspirată de decorul surprinzător al casei din strada Caragiale, numărul 22.
Textul s-a născut în urma atelierelor de dramaturgie susținute anul trecut chiar în spațiul cafenelei Coloniale care, așa cum afirmă actorul Laurențiu Bănescu, a devenit personaj central al piesei:
“Exact acum un an, am sărbătorit aici Ziua Mondială a Teatrului printr-un solo teatral care a strârnit curiozitatea despre procesul scrierii dramatice. Așa s-a născut ideea atelierelor și am pornit proiectul Laboratorul Narative.”
Întâlnirile din cadrul laboratorului de la Câmpulung au ca scop crearea de materiale care pot fi reprezentate pe viu în fața unui public spectator, dar care pot și să devină film sau teatru radiofonic. Se pornește de la poveștile de viață, întâmplările sau subiectele preferate ale participanților și se explorează potențialul lor performativ, prin tehnicile scrierii dramatice și ale reprezentării scenice.
“Din aprilie până în august 2024 am avut aproape douăzeci de întâlniri, cu probabil peste 40 de ore de atelier și dezbatere alături de patru participanți permanenți – Anca Chelcea, Ioana Nicoară, Radu Stănescu și Sergiu Negulici. Punctual au intervenit colegii mei din Asociația Narative, dramaturgul Peca Ștefan și artista video Cinty Ionescu.”
Din exercițiile de imaginație și poveștile “disecate” în Laborator, Laurențiu Bănescu a dezvoltat textul “1924”, care a trecut prin faza de lectură și ajustări în ianuarie-martie și care a fost citit acum într-o versiune de lucru, provocând primele impresii din partea publicului.
“Printre temele care se insinuează în text sunt memoria, pasiunea, regretul și vindecarea. Noi între oameni, și chiar între popoare, pare uneori că preferăm povestea iubirii neîmplinite. Deși am putea să trăim “fericiți până la adânci bătrâneți”, din diverse motive ajungem să deviem de la drumul cel bun. Și apoi ne dăm seama că timpul a expirat, că am luat decizii neinspirate, am fost ori prea superficiali, ori prea posesivi, dar cu consecințele respective tot noi vom trăi și nu altcineva.”
Textul conține numeroase trimiteri la elemente de specific și istorie locală ale Câmpulungului și aluzii la evenimente istorice sau opere de ficțiune consacrate, așa cum este cea din titlu. În contextul în care omniprezentul ecran a ajuns să ne influențeze azi comportamentul și emoțiile, povestea piesei “1924” ne lasă cu invitația de a medita la efectele cursei tehnologice și ale spectacolului mediatic permanent cu care trăim.
“Sunt convins că există aici multe povești care merită spuse și că sunt oameni talentați pentru asta în Câmpulung. Mi-ar plăcea să-i cunosc și să continui activitatea Laboratorului cu echipe noi în fiecare an. E încurajant că există interes și curiozitate, așa cum și cu CHAPEAU am fost plăcut surprinși anul trecut.”
Programul cultural “Chapeau, Muscel!” a fost creat de Asociația Narative special pentru orașul Câmpulung, ca un carnaval creativ, adunând anul trecut peste cinci sute de câmpulungeni și vizitatori ai orașului la concerte, parada pălăriilor, ateliere, film, expoziție și spectacol de circ în aer liber.
“Pentru mine CHAPEAU este un prilej de reconectare a comunității și de aceea mi-aș dori ca proiectul să se dezvolte ca efort comun al actorilor locali – persoane, firme, instituții și așa mai departe. Lansăm chiar un apel de susținere și încurajăm implicarea muscelenilor din orice domeniu, pentru că în jurul culturii și frumosului ne putem reîntâlni tot timpul.”
